Cei ale căror minţi şi trupuri sunt bolnave trebuie să contemple în Hristos pe Cel care vindecă. „Pentru că Eu trăiesc”, spune El, „şi voi veţi trăi.” (Ioan 14, 19.) Aceasta este viaţa pe care trebuie să o înfăţişăm celor bolnavi, spunându-le că, dacă au credinţă în Hristos ca vindecător, dacă vor conlucra cu El, ascultând de legile sănătăţii şi străduindu-se să-şi desăvârşească sfinţenia în teamă de El, Domnul le va atribui viaţa Sa. Când le prezentăm pe Hristos în acest fel, noi oferim o putere, o tărie valoroasă; căci ea vine de sus. Aceasta este adevărata ştiinţă a vindecării trupului şi sufletului. {DV 243.4}

Deseori, dependenţii preferă această imagistică sexuală, însoţită de masturbare, în locul actului sexual în sine. Acest lucru le diminuează aproape întotdeauna acestor persoane capacitatea de a iubi şi de a-şi exprima afecţiunea faţă de partenerul lor, în relaţiile intime. Fantezia domină totul, spre marea durere şi dezamăgire a partenerului lor. Dorinţa sexuală le este deviată suficient cât să nu mai fie interesaţi de persoana de lângă ei. Iar partenera sesizează acest lucru foarte uşor, simţindu-se deseori foarte singură şi respinsă.

Când ispitele te asaltează, când grijile, nedumeririle şi întunericul par să-ţi învăluie sufletul, priveşte către locul din care ai văzut ultima dată venind lumina. Odihneşte-te în iubirea lui Hristos şi sub grija Sa protectoare. Când păcatul se luptă în inimă pentru supremaţie, când vina apasă sufletul şi împovărează conştiinţa, când necredinţa întunecă mintea, aminteşte-ţi că harul lui Hristos este de-ajuns pentru a birui păcatul şi a risipi întunericul. Intrând în comuniune cu Mântuitorul, intrăm pe teritoriul păcii. {DV 250.1}